joi, 21 ianuarie 2010

D'ale Bucurestilor (ep1): In fata la Mc Donald's

Trebuie sa recunosc, nu imi pace sa imi dau intalnire cu oameni pe care nu i-am vazut in viata mea, genul ala de intalniri in care la telefon iti dai unul altuia semnalmentele apoi te prezinti la locul faptei si incepi sa te holbezi in stanga si in dreapta, doar doar o aparea vreunul sau vreuna sa corespunda descrierii. Care descriere e de obicei fie foarte vaga, gen " sunt imbracata in blugi si am parul prins in coada", fie foarte elaborata cu zeci de detalii inutile care nmai mult te baga in ceata. Iar eu personal urasc detaliile.
Ei bine azi am fost pus in ingrata postura de mai sus. Anume sa ma intalnesc cu o domnisoara, o prietena de-a maica-mii, prin intermediul careia mama imi trimisese niste bani. Zis si facut. O sun in prealabil si stabilim sa ne vedem la trei "in fata la Mc". Fireste, la Mc Donalds-ul de la Unirii, acest Mecca Donalds in fapt, loc de pelerinaj si de intalnire a sute de bucuresteni in fiecare zi. Tipa imi spune ca are un pulover rosu si un plic albastru in mana. Plicul cu banii mult asteptati.
Desi de fel nu sunt punctual, sosesc totusi cu zece minute mai devreme. Imi fac loc cu greu, dand din coate si folosindu-ma de gabaritul mare proprietate personala, pe scarile deja suprapopulate ale fast food-ului. Afara, un frig de crapau pietrele. Ei, si acum incepe spectacolul:
Primul protagonist, un tuciuriu scund si gras, cu fata de bulldog si cu un fes tras pe cap de i se vedeau doar ochii si falcile. Se tot uita insistent la mine cu o privire galesa de ziceai ca ii furasem nevasta. Si i-o adusesem inapoi. Ma fac ca nu il observ si ma uit in alta parte. Simteam insa privirea-i sfredelitoare. Ma uit cu coada ochiului. Bestia ma fixase si acum parca imi tragea prin canale nevazute toata energia. Ce-i drept, fesul era violet, ar fi trebuit sa fiu mai precaut, dar era deja prea tarziu. Vampirul energetic se indrepta calm catre mine. Eram victima perfecta iar el venea sa imi dea lovitura decisiva. S-a apropiat usor de mine si mi-a spus aproape soptit: " Tu esti Nelu?". Poftim? Asta era tot? M-am trezit instant parca din vraja. "Nu" ii zic sec, deja capatasem curaj. Fiara insista: "Esti sigur?". Recunosc, aveam indoieli. Daca tipul din fata mea stia mai multe despre mine decat stiam eu? Poate chiar eram Nelu, cum de fusesem asa sigur cand negasem? In fata Mc Donalds-ului de la Unirii poti fi oricine. Totul este sa fii acolo. Vazand ca nu mai zic nimic, monstrul a plecat bombanind. Cedase psihic iar eu imi savuram zambind larg victoria.
Nu am reusit sa ma bucur prea mult ca in fata mea aparu EA. Superba, par negru,lung, picioare perfecte dezvaluite de o fusta scurta neagra. In pulover rosu si cu un plic mare, albastru, in mainile-i delicate. Pentru un moment am si uitat de ce ma aflam acolo, banii au trecut pe locul doi, voiam numai sa o ating, sa o simt, sa o adulmec si sa ii soptesc..."Nu te supara, esti cumva Antonio?". Nu, nu asta voiam sa ii soptesc, asta m-a intrebat ea inainte ca eu sa ma trezesc din visare. " Nu, dar as putea fi" ii raspund eu oarecum spontan. Replica de cocalar urban. Nu tine. " Ma gandeam eu, nu semanati din poze, Antonio arata chiar bine". Pitipoanca imi daduse mat din doua mutari cu regina iar nebunul de mine ramasesem ca un pion in plina strada, gata sa mai stau o tura, umilit in ultimul...cal.
In urmatoarea jumatate de ora am fost abordat pe rand de un vanzator ambulant ce imi oferea sosete "adidas originale, manca-ti-as, trei la zece lei", de un mosulet antipatic ce imi propunea sa ma cantaresc contra a numai un leu, de o florareasa convinsa fiind ca imi asteptam "printesa, traiti-ar neamul", am fost intrebat daca nu cumva sunt Sile, George, Dragos sau Cornel (pe asta am luat-o ca pe o insulta) si am fost abordat direct de un baietas care mi-a propus sa imi vanda marijuana. Excuse me?
Si tipa? Cum care tipa, aia cu care trebuia sa ma intalnesc...A, aproape ca uitasem, cam dupa vreo 40 de minute ma suna si incepe sa urle in telefon ca ea s-a saturat ca nu ma mai astepata, ca asa sunt astia din Bucuresti, ca... Pai stii, tanti, eu sunt aici de ceva vreme, stii tu, la Mc, in Piata Unirii. Si ea la fel. Tot la Mc, doar ca nu la acelasi, tot in Piata, doar ca la Romana.

Un comentariu:

Laura spunea...

:))" Been there, done that !"

In curand nu o sa se mai mearga la mall asa in promenada...Nuuuu

" -Ce facem , iesim pe undeva?
- Mda..hai sa dam o tura pe la Mc'
- Care Mc' ???
- Pai daca esti .... ??? ( PS : stii ce zic colegii tai ???? ) Cum care Mc' ? Aaaah la Unirii? GEN? Doah!!
- Smecher frate!"