joi, 28 iunie 2012

Spaniolii de ocazie

Neata si bine v-am regasit, Cum subiectul verii, in afara de melodia infecta a lui Connect-R, este Euro 2012, astazi vreau sa vorbesc putin despre, probabil, cea mai plictisitoare echipa castigatoare de vreun turneu final din istorie : Spania. Si, mai precis, despre suporterii ei. Si inca mai precis: despre suporterii ei romani. Statistic vorbind, suporterii romani ai Spaniei sunt, dupa cum urmeaza: 1. Femei (80%): femeile au descoperit fotbalul in putinele pauze dintre drumurile la frigider pentru a aduce berea barbatilor care se uitau la meci. Le vezi postand pe facebook cu o verva de neinchipuit, neegalata nici de ritmul in care spala farfuriile la bucatarie. Acum o luna mureau ca a luat bataie Barca de la Chelsea si jubilau ca a murit si capra vecinului, Real, sa moara de ciuda "ala cu gel in freza". Apoi iar plangeau in finala ca au luat nemtii bataie. Neintelegand fenomenul, singurul lor criteriu de apreciere este cel estetic. Estetica fotbalistilor. Au o afinitate deosebita pentru spanioli pentru ca au crescut cu telenovele si pentru ca Sergio Ramos chiar suna la fel de cool ca Jose Armando. Aceleasi femei, in urma cu 4-5 ani, tineau cu Italia ca "uite ce misto le vin tricourile astea" si " mama, ce bunaciune e DelPiero sau Totti sau Maldini". Intre noi fie vorba, italienii chiar arata mai bine ca pititcii spanioli. Dar daca tot vreti barbati misto, tineti cu Grecia. Apoi, femeile au tendinta naturala de a tine cu ala care castiga. Habar nu au ce e un offside sau un corner, dar au auzit ele ca Spania a cam castigat in ultima vreme. Daca anul asta castiga nemtii campionatul, o sa curga postari cu " vai, Schweiny, te iubesc" ( Schweiny suna cool, daca ar sti ca il cheama Schweinsteiger, nu li s-ar mai parea atat de interesant, si in plus e si urat cu spume). Iar daca vor castiga italienii, toate isi vor aminti brusc de cum tineau ele cu macaronarii inca din 1990, de la Copa del Mondo, desi 90% din ele nu se nascusera atunci. Si ce bunaciune era Inzaghi... 2. Copii (10%) : copiii au descoperit fotbalul in ultimii 4 ani, de cand cu Barcelona lui Messi si lui Guardiola. In primul rand prin intermediul parintilor plecati la capsuni in Spania. Li se pare misto Spania ca de acolo le trimite tata cate un tricou de 10 $ cu Barcelona cu care ii oftica pe colegii lor de joaca ai caror parinti spala podele prin Barlad. La fel ca la femei, tendinta lor naturala e sa tina cu cei care castiga. Noi cand eram mici eram Hagi si Maradona, copiii de azi sunt Messi si Ronaldo. Fiind copii, pe ei nu poti sa te superi, te poti supara in cel mai rau caz pe mamele lor care i-au facut, si le mai trimiti dupa o bere la frigider. Asa o sa afle si ele despre Spania, conform punctului 1, 3. Masochisti (3%): sa privesti un meci al Spaniei mi se pare proba suprema de rezistenta psihica. Sa fii in stare sa te uiti 90 sau 120 de minute incontinuu la niste puncte rosii intre care se misca un punct alb (mingea), tre sa fii putin dus cu capul. Cei din aceasta categorie cad in admiratie suprema dupa 80 de pase consecutive de-a latul terenului care ar face nationala Romaniei din '94 sa para ultraofensiva. 4. Prosti (3%) - oamenilor astora pur si simplu le place Spania, tin cu ea dezinteresat, dar nu iti pot explica de ce. Merg pe principiul " daca nu esti cu noi, esti impotriva noastra" si te injura peste tot doar pentru ca nu tii cu Spania. Nu au niciun argument serios si sunt, de departe, cei mai penibili dintre toti suporterii " furiei roja". Sunt aceeasi cretini care injurau Chelsea ca joaca urat, dar nu vad ca Spania nu e in stare sa suteze pe poarta. 5. Rapidisti (3%) - sunt cei care apreciaza mai mult o bara frumoasa decat un gol urat. Problema e ca spaniolii, sutand extrem de rar la poarta, nu prea dau nici macar in bara. De obicei raman niste tristi, neavand nici echipa serioasa in campionatul intern, nici vreo bara spectaculoasa de vizionat la Euro. 6. Suporteri veritabili (1%) - cei care tineau cu Spania de pe vremea cand si noi ii bateam la Bucuresti, cand ratau turneele finale unul dupa altul, cand singura bucurie a lor era toba lui Manolo. Sunt singurii de apreciat, fiind fideli pasiunii lor de o viata. In incheiere: Spania la turnee finale recente: 1990 : eliminata in optimi de Iugoslavia 1992 : NU s-au calificat 1994: eliminata in sferturi de Italia 1996: Eliminata in sferturi, la penalty ( dupa 0:0, normal) de Anglia 1998: eliminata din grupe !!! 2000: Eliminata in sferturi de Franta 2002: eliminata in sferturi de Coreea de Sud :)) 2004: eliminata din grupe !!! 2006: eliminata in optimi de Franta 2008: castiga campionatul european dupa un parcurs perfect ! 2010: castiga campionatul cu golaveraj 7-2 dupa 7 meciuri !!! Echipa care a castigat turneul cu cele mai putin goluri inscrise in istorie ! Ca si comparatie, Germania a inscris 8 goluri in doua meciuri Cu Anglia (4:1) si Argentina (4:0). Spania s-a tarat pana in finala castigand toate meciurile cu 1:0 2012: ajunge in finala cu golaveraj 8:1 ( din care 4 goluri date cu Irlanda, o echipa de pensionari). In sferturi cu Franta trage 3 suturi pe poarta in tot meciul, iar in semifinala cu Portugalia trage primul sut pe poarta in prelungiri !!! Aceasta echipa este considerata de cei de mai sus cea mai frumoasa echipa de fotbal din lume :)

vineri, 20 ianuarie 2012

Stirea zilei : Mercedes gratuit pentru tinerii romani

Producatorul auto Mercedes a anuntat ieri, in cadrul unei conferinte de presa, ca pune la dispozitie gratuit tinerilor romani ultimele modele de mare viteza lansate. Cei care se pot inscrie la acest proiect-pilot trebuie sa indeplineasca anumite cerinte obligatorii: varsta intre 18-22 ani, carnet de conducere suspendst cel putin o data pentru conducere in stare de ebrirtate, minim 10 amenzi incasate in ultimul an si neaparat sa figureze in evidentele Politiei ca si consumator de droguri .
Se pare ca inedita initiativa are ca scop schimbarea perceptiei publicului roman care s-a invatat ca accidentele sa fie provicate numai de "smekerul cu BMW" si doreste in mod expres sa transmita un semnal clar, cum ca si cei cu Mercedes, daca nu cumva numai ei, sunt smekeri. Sloganul campaniei :smecherii de succes umbla doar cu Mercedes...

vineri, 25 noiembrie 2011

NFTTL (the Unfucked)

Femeile se impart in doua mari categorii. De fapt in trei si daca ma gandeesc mai bine in vreo patru, cinci, zece.. La naiba, femeile se impart in mii de categorii, de fapt in cate categorii vor ele.
Din punct de vedere al activitatii sexuale desfasurate, totusi, categoriile nu sunt chiar atat de multe. Cercetatorii britanici nu s-au incumetat inca sa faca un studiu pe aceasta tema, asa incat imi voi asuma eu riscul.
Din punct de vedere al frecventei desfasurarii actului sexual, femeile pot fi (in ordine descrescatoare) impartite in : mult prea ftte (invidioasele le numesc "sparte", "curve", etc, noi o sa le numim doar "norocoase" - "the Luckies")sunt cele care fac sex de cel putin 3 ori pe zi cu un numar de parteneri mai mare sau egal cu numarul de ...numere, ftte bine (prietenele le numesc, cu invidie in glas, "norocoase" - "the Luckies", noi o sa le numim doar "normale" - "the Normals") sunt cele care o fac de macar 3 ori pe saptamana cu un numar de parteneri mai mic sau egal cu numarul partidelor (nu al partidelor politice, retineti), oarecum ftte (invidioasele le numesc "normale", noi o sa le numim "triste" -" the Sads") cele care fac sex o data pe luna maxim, cu sau fara partener, si ultima categorie, de departe cea mai larga, nfttl (invidioasele nu exista, iar noi o sa le numim, culmea, chiar nftte), care pur si simplu nu o fac deloc, cu niciun partener, fie el real sau imaginar, fie el in viata sau decedat, fie el... fie la ele.
Azi ne vom ocupa de aceasta ultima categorie si vom incerca sa intram cat mai adanc (in conditiile astea, suntem singurii care macar intram ),in cauzele care determina aparitia si existenta acestei "specii".
In primul rand, unele femei asa se nasc. Sunt asa-zisele " Nftte native". Cu un aspect fizic infiorator, aceste fiinte sunt condamnate practic la moarte. La moartea pasiunii. Primesc zilnic complimente care variaza intre "naspete" si "boccii". Din punct de vedere fizic, detin in proprietate, dupa cum urmeaza (ordinea este pur aleatorie): mustata, nas imens, par pe maini si cateodata pe piept, privire incrucisata, sprancene unite tip viezure, dinti alandala, cosuri peste tot, sani insuficienti, fund mult prea suficient, etc. Cel mai aproape de sexul masculin se afla cand se duc la toaletele din mall (distanta se calculeaza incepand de la marginea pisoarului la baieti pana la buza toaletei de la femei). Cea mai mare realizare a lor este cand se duc pana la cluburile de striptease. Spun "pana la" deoarece nu sunt de obicei lasate inauntru. Chiar daca banii nu au miros, au si stripperii mandria lor. Le recunosti usor pe strada dupa privirea incrancenata, mainile tremurande, vocea mereu ridicata si balele prelingandu-se subtil in coltul gurii. Cursul vietii le va arunca finalmente in bratele vreunui disperat, bolnav in faza terminala sau pur si simplu masochist. Unele din ele isi pastreaza statutul pana la sfarsitul vietii si spera ca dupa moarte sa fie sanctificate pentru asta. Spre ghinionul lor, nu vor fi.
A doua categorie de nftte sunt cele care devin nftte pe parcurs. Numite si "Nftte evolutioniste". Sunt considerate infinit mai periculoase decat cele din prima categorie. Pentru ca stiu cu ce se mananca treaba si la o adica pot redeveni normale. Pe acelasi tipar ca si vulcanii inactivi care nu stii cand vor erupe. Ce e absolut fascinant la aceasta specie este gama larga, practic infinita, de motivatii prin care isi argumenteaza statutul de nftte. Din acest punct de vedere remarcam mai multe categorii de nftte:
- nftte de plictiseala: partenerii s-au plictisit in timp de ele, sfarsesc prin a-si pune intrebari cu privire la cat de atractive mai sunt ele pentru sexul opus si ajung invariabil in bratele oricarui distrus care le poate minti frumos ca inca arata bine
- nftte de cursa lunga: de obicei neveste de navigatori sau de baieti plecati sa munceasca cu ziua prin Italia, Spania, etc. Sunt numite de cursa lunga deoarece partenerul fie o are mai scurta decat cursa si nu poate ajunge la ele, fie considera eforul prea mare sa strabata o asemenea distanta doar ca sa le-o puna o data fie termina cursa intr-o parcare de TIR (asa numita "cursa scurta" sau pe scurt...un scurt).
- nffte de cariera: sunt cele care pun jobul pe primul loc, se transforma in soricioaice de birou si singurele partide de sex sunt cele vizionate dupa program pe youporn sau cele cu subordonatii cand ii f..e pe toate partile
- nftte tip icoana: sacrificata pe altarul dragosteti absolute, fidela pana in maduva oaselor, respinge orice avansurti primite pentru ca , vezi Doamne, nu vrea sa insele. In timp ajunge sa isi doreasca sa primeasca avansuri doar ca sa poata refuza si sa ii scoata ochii partenerului ca ea e cuminte si el un ingrat, etc. Apoi ajunge sa isi doareasca macar sa primeasca avansuri ca sa le cedeze. Dar avansurile nu mai apar.
- nftte tip "Deceneu": nu fac nimic in sensul de a incerca macar sa faca sex cu cineva, in schimb se lamenteaza zilnic privind cu invidie la unele care de bine de rau mai prind cate ceva. Replica favorita, de unde ,li se trage si numele " De ce aia ? si de ce n(u) eu?"
- nftte elitiste: cele mai periculoase. Se cred net superioare tuturor celorlalte femei si deopotriva celorlalti barbati. Epateaza afisand o pseudo-cultura vasta, citeaza din carti pe care niciun om normal nu le citeste, se duc la filme de arta si le comenteaza cu prietenele ei, de asemenea nftte elitiste. Gasesc nod in paura fiecarui tip: ba unul are barbia nu stiu cum, ba are buricul naspa, ba are forma lobului urechii nepotrivita cu viziunea ei despre perfectiune, ba are doar 5 patratele vizibile pe abdomen si ea vrea un "six-pack" (desi singurul six-pack pe care si l-ar putea permite ar fi unul de Bergenbier la cutie). Problema mare la elitiste este ca, odata cu trecerea timpului devin din ce in ce mai pretentioase. Isi imagineaza conspiratii universale impotriva lor, le auzi des punand intrebari cretine gen "unde sunt barbatii de alta data?" (desi in cele mai multe cazuri nici alta data nu au avut parte de barbati), inventeaza motivatii halucinante ("toti barbatii buni sunt fie gay, fie luati"), viseaza la grizonati inaccesibili gen Virgil Iantu si la feti-frumosi pe cai albi. Au sanse crescute sa sfarseasca populand ospiciile sau, in cazul bun, cabinetele de consiliere psihologica.

Fireste, nu am pretentia sa fi epuizat toate categoriile de nftte existente, exista tot felul de nise ramase inca neatinse, cateodata cred ca fiecare nftta in felul ei este o categorie...
Cu riscul de a va lasa impresia ca las treaba nefinalizata (iata ca si eu am partea mea de vina in ecuatia femeilor nftte), va urez in continuare..,

A good fucking life...

marți, 22 noiembrie 2011

Stirea zilei

Cineva mult mai destept ca mine afirma odata ca o stire e atunci cand un om musca un caine, nu invers. Complet de acord. Restul sunt doar relatari ale unor evenimente, fara nimic senzational in ele, ceva care sa iti capteze atentia. Nu e o stire ca domnisoara Crudu isi arata sfarcurile in fiecare seara la Capatos, ar fi o stire cu adevarat de senzatie daca nu si le-ar arata. Ar fi o stire daca Bote ar fi surprins facand sex pe bune cu o femeie si daca Monica Tatoiu nu ar fi aparut macar o data ieri la tv.
Zilele trecute, insa, rasfoind ziarele, mi-au picat ochii pe ceva de-a dreptul incredibil. Atat de incredibil ca jumatate de ora m-am tot ciupit, frecat la ochi, doar-doar m-oi trezi din vis. Cand colo... eram treaz si citeam, scris cu litere de-o schioapa, ca "un roman a fost jefuit de trei italieni" pe un aeroport din Roma.
Obisnuit fiind cu relatarile aproape zilnice ale diverselor prostioare provocate de conationalii nostri prin Peninsula, am citit initial ca " trei romani au jefuit un italian". Asta mi se parea un subiect de pus in ziar la fel cum ar fi fost ca actrita-porno Alina Plugaru a fost distribuita recent intr-un film, culmea, porno.
Mai tare, dar deloc imposibil stiindu-i pe ai nostri, mi s-ar fi parut daca "un roman ar fi jefuit trei italieni". Pai ce, ai nostri nu sunt in stare? Nici nu mi s-ar fi parut prea mult. Stiu romani care au jefuit milioane de romani si sunt bine merci.
Totusi, nu, stirea relata, negru pe alb, cum un roman a fost jefuit de catre trei italieni. Si aici exista probabil doua explicatii: prima - Berlusconi si petrecerile lui bunga-bunga i-a adus pe italieni in asa hal ca le face cu ochiul o geanta mai de doamne-ajuta a unui roman, a doua - cei trei italieni erau de fapt tot romanasi de-ai nostri, de aia care cum trec peste granita devin din Ion - Giovanni, din Vasile - Basile si din Gheorghe - Giorgio. A doua varianta imi pare mult mai plauzibila.
Mai exista o a treia varianta, aparent SF, dar care poate prinde contur: cei trei italieni erau de fapt Monica Tatoiu. impreuna cu doua prietene de-ale ei, sub acoperire, care cauta un nou subiect-bomba pe care sa il comenteze pe Realitatea, Antena 3, Taraf si Cartoon Network.
Apropo, Tatoiu a aparut pana acum pe Cartoon network?
O zi plina de stiri in nestire...

marți, 15 noiembrie 2011

In GO(L)D we trust !

Nota: acesta este NU este un pamflet anti-crestinism, ci doar unul anti-cretinism. Cine vrea il poate trata ca atare. Sau nu.

In urma cu aproximativ o luna, oricine deschidea televizorul putea sa asiste, prin intermediul micului ecran, la diverse competitii oarecum sportive, in mod cert de anduranta extrema, grupate sub titlul neoficial de "Olimpiada Credintei". Avand in vedere sezonul in care se desfasoara, poate fi numita fie "Olimpiada de toamna a credintei", fie "Jocurile bisericesti de toamna". In loc de cele cinci cercuri olimpice avem crucea iar Comitetul Olimpic Roman a fost substituit de Biserica Ortodoxa Romana. Ce mi-e COR, ce mi-e BOR ?
Taxa de inscriere: minim 50 RON, varsati crestineste in cutia milei, fara bon fiscal, pentru ca diploma de merit sa iti fie recunoscuta. Sub aceasta suma esti considerat nedemn si in unele cazuri poti fi judecat ca eretic si ars pe rug in fata multimii extaziate. Scriptura spune ca esti fericit daca esti "sarac cu duhul"... nu sarac lipit pamantului. Cei ce achita suprataxa de la 100 de euro in sus sunt scutiti de diverse etape ale probelor, in directa legatura cu cuantumul depus in cutia milei.
Participanti - sute de mii de exaltati, oameni aparent normali, care se imbulzesc zile in sir pentru a parcurge toate probele obligatorii si care ravnesc la titlul neoficial de "Atlet al crestinatatii". Conditii necesare: studii maxime 10 clase, daca esti nascut inainte de 1990, orice studii daca esti nascut dupa, ca la ce scoalase face acum, chiar nu mai conteaza. Grad redus de alfabetizare, nivel extrem de subtire al cunostintelor generale. Daca ai studiat in scoala "stiinte diavolesti" precum fizica, chimia, biologia sau matematica, esti automat respins. Trebuie sa stii "Tatal Nostru"... ca pe "Tatal Nostru" si crezi ca doar cu "Crezul" vei depasi orice criza. Trebuie sa accepti cu zambetul pe buze un cot in gura primit de la un partener de intrecere si neaparat sa ii intorci si falca cealalata pentru a incasa o lovitura bonus.
Scopul fiecarei probe: atingerea cu mana sau/si cu un obiect personal (sau al persoanelor apropiate) a moastelor vreunui sfant mai mult sau mai putin celebru. Exista si intre sfinti o ierarie clara. Atingerea de moaste de sfant celebru, gen Dumitru, Vasile, Ioan, Gheorghe se puncteaza triplu fata de atingerea unui sfant sau mucenic de o mai mica amplitutide spirituala. E oarecum firesc, una e sa atingi cu varful degetului nasul sfantului Vasile si alta e sa iti ramana amprenta pe un Nectarie, Ieraclie sau Aglaie (de primul nu sunt sigur, dar ultimii doi exista, credeti si nu google-iti)
Probe - in functie de distanta parcursa de credinciosi din punctul de plecare pana la linia de finish, avem "Maratonul moastelor", " O suta de metri moaste" sau proba scurta de "40 de mucenici viteza".
Maratonul este proba-regina a atletului crestin. Proba consta in parcurgerea a minim 10 kilometri in conditii atmosferice extreme, timp de minim 12 ore (de-a lungul vremii au fost inregistrate si cazur-irecord, de cate 2 zile). La fiecare kilometru exista un lant de jandarmi ("agenti ai Satanei"), al caror unic scop e sa te umileasca si sa te faca sa renunti la cursa spre mantuire. Fie iti adreseaza injurii, fie nu iti faciliteaza accesul la mult ravnitele sarmale (sarmalele aici functioneaza ca bauturile energizante de se dau ciclistilor in Turul Frantei), fie lanseaza informatii false cum ca nu ar ajunge moastele pentru toata lumea, doar doar renunti la cursa. Odata trecut ultimul lant de jandarmi, te tarasti, sleit de puteri catre linia de sosire dincolo de care te asteapta mult asteptatele moaste. O intrebare de profan imi strafulgera mintea: care e singularul de la "moaste"? O fi "moasca" sau "moasta"?
In fine, ajuns la fata locului, credinciosul preacuvios incepe prin a-si trece mana peste un orificiu din care iese dupa caz, un nas, un ochi, un deget al raposatului dar neputrezitului 100% sfant. Dar asta nu e tot, dintr-o geanta pe care a carat-o tot drumul incepe sa scoata haine, bijuterii, lenjerie mai mult sau mai putin intima, o carte de bucate, biletul la loto jucat in ziua precedenta, poza facuta in photoshop cu principalul dusman asezat in sicriu, ultimul cd cu Guta, cheile de la masina si, bineintele, ultimul dar nu cel din urma, portofelul. Toate dar absolut toate intra in contact direct cu Divinitatea prin orificiul respectiv. Pare ca toata energia Universului e concentrata in acea deschizatura in racla ( am aflat ca se cheama racla, eu eram convins ca aia e doar o trpa de hip-hop)
Exista in unele cazuri posibilitatea ca doi atleti sa ajunga in acelasi timp la linia de sosire. Cum o regula nescrisa spune ca nu poti imparti o "moasta" ( am hotarat, asta e singularul) la mai mult de un credincios, se trece la departajare. Aceasta consta intr-o cursa pe distanta mica, contra cronometru in care fiecare trebuie, in timp de 1 minut, sa pupe cat mai multe icoane. Cine pupa mai multe, e declarat castigator dintre cei doi. Dac si la aceasta proba egalitatea se mentine, cei doi sunt automat eliminati, deoarece se considera ca nu merita sa fie printre cei Alesi. Recursul la aceasta decizie se va solutiona apoi. La Judecata de Apoi.
Numai cine a trecut prin minim un maraton primeste automat un voucher de reducere de 50 % la intrarea in Rai (exista si vouchere simple, de 10% discount, care pot fi achizitionate de pe www.e-heaven.ro). Premiile acordate la maraton sunt: locul 1 - norisor de 80 mp, cu sauna, jacuzzi, LCD pe care ruleaza numai RAI UNO, betisoare parfumate cu aroma de tamaie. Locul 2 se bucura de norisor de 50 mp cu dotarile de mai sus, dar mai inghesuite asa. In plus, la alegere, poate opta pentru vedere spre Iad, ca sa le faca la misto semne obscene alora de ard in cazanul cu smoala ("Ti-am zis eu, bah, sa moara mama, sa vii in ziua aia cu mine ca se da haleu la biserica. Bah, haleu nu am mai prins, dar am pupat cateva icoane si uite unde am ajuns, nu ca tine. Acum arzi acolo, ca tot ai fost un parlit toata viata" - aroganta extrema de crestin preacuvios). Pe LCD ruleaza RAI DUE in sistem pay-per-view. Locul 3 are norisor tip garsoniera, 30 mp si ocazia de a lua cina cu Sf. Petru la bistroul din colt, tip impinge tava. Fiind totusi in Rai, ca avantaj, tava se impinge singura. Pe LCD ruleaza RAI TRE codat. decodor: 50 de euro pe care trebuie sa ii platesti anticipat, la inscrierea in maraton, daca crezi inca de la inceput ca ai sanse de castig, merita investitia.
La "100 de metri moaste" si la " 40 de mucenici viteza" premiile sunt mai putin tentante dar si efortul este mult mai mic. Practic sunt variatii ale probei de departajare de la maraton. Prima, o cursa de 100 de metri printre gardulete pe principiul "cine pune mana primul" iar a doua competitie este o proba de pupat-fulger. Cat mai mult in cat mai putin timp. Recordul mondial e detinut, oarecum firesc, de un roman care din exces de zel a pupat in 45 de secunde, nici mai mult nici mai putin de...41 de mucenici. Explicatia a venit ulterior cand s-a constatat, pe baza probei video, ca tipul avusese la el, in buzunarul de la piept o poza cu Gigi Becali in chip de mare mucenic.

De obicei competitia se desfasoara pe durata a trei zile si trei nopti, ca in povesti.

La sfarsitul fiecare zile, preoti de diverse varste si diferite lungimi de barba se tarasc cu trupurile garbovite de atata credinta si fior spiritual spre Mercedesurile lor negre, ultimul tip, deschid cu evlavie radioul setat pe Buzdu si Morar (in dotarile optionale de la Merzan nu intra si abonament la Radio Trinitas) si demareaza in tromba in aclamatiile delirante a multimii de participanti aflati in transa.
Pentru ei, preotul este calea de legatura cu Divinitatea, omul care le asculta contra cost problemele care le boteaza contra cost copiii si le inmormanteaza contra cost rudele si care de fiecare data le aminteste ca "banul e ochiul dracului". Pentru dealerii Mercedes, preotul este un un client-premium. Pentru Divinitate...eh, Divinitatea vine mai apoi... la Judecata de Apoi... pentru boi.

miercuri, 14 septembrie 2011

Ma pis pe furis

Ador vara. Vara e anotimpul cand natura este scaldata in razele prietenoase ale soarelui, cand nisipul plajelor iti mangaie tandru pielea, cand vantul se joaca prin parul tau, cand indragostitii se pierd mana in mana pe aleile parcurilor, cand bei bere ca porcu' si iti vine sa te pisi. Asta e vara.

Ador berea. Berea e licoarea pe care o sorbi in zilele... bla bla, stiti si voi ce e berea.

Deci: vara,...bere...vara...bere...pipi. Ce faci cand dupa 'nspe sticle te taie deodata? Cand simti ca iti crapa vezica in tine, ochii iti ies cat cepele din orbite, privirea ti se incetoseaza, fata se schimonoseste si colegii de pahar iti soptesc tandru la ureche: "pisa-te ca vine trenu'"? Simplu: te duci la wc. Mai precis te tarai spre wc. Drumul pana la "taramul fagaduintei" ti se pare al dracului de lung. De obicei cu atat mai lung cu cat esti mai plin.

In cele mai multe cazuri la wc e coada. Avantajul baietilor e ca la ei la wc coada e semnificativ mai mica decat la femei. Pana la 30 de ani nu am aflat motivul. Probabil pentru ca baietii sunt obisnuiti sa termine mai repede iar femeile sa creada ca inca nu s-a terminat si asteapta sa mai urmeze. Un alt avantaj la baieti e ca odata stand la coada invata si step. Fred Astaire, saracul, cred ca locuia intr-o casa cu un singur wc si vreo 30 de locatari.

Ajungi finalmente la buda. De obicei te opresti la chestia aia tip chiuveta numita pisoar, te deschei la curea daca mai ai timp, daca nu tragi rapid fermoarul, scoti trompa la aer, inchizi ochii, lasi capul un pic pe spate, gemi usor, orgasmic si ii dai drumul....cand deodata...

Cand deodata...ce sa vezi? Nu era tac'su, bah, era chiar unul care se holba efectiv la mine in timp ce... In timp ce eu si in timp ce el... Si nu se holba la mine, ci la ea. Ma uit la el, el nimic, cu ochii "lipiti" pe treaba. Si cu un zambet sugubat in coltul gurii. Ma uit iar la el...Nimic. Imi dreg usor glasul, tipul se uita cu coada ochiului la mine pret de 2 secunde si iar, hop, la instrument. Ma panicasem. Incercam sa gasesc o iesire si faceam in minte calcule care mai de care mai ingenioase. Daca m-as fi intors 15 grade mai la dreapta, riscam sa il stropesc pe colegul de langa mine. Si ce imi garanta ca respectivul nu era un pervers mai mare ca primul? Daca as fi coborat catargul cativa centimetri mai jos, mi-as fi udat pantofii, iar cativa centimetri mai sus ar fi insemnat sa imi ud camasa. Nu va mai explic acum traiectoria jetului, cu ricoseu, cu tot tacamul. Calculasem la milimetru. Nu mai era nimic de facut

Zic: "Ai vazut ceva?". Zice: "Nu ! " si incepe sa rada cu subinteles. Lovitura clara sub centura. Chiar acolo unde se holba, chiar acolo lovise bestia. Bine, ca si pe mine ma mancase sa-l intreb. ma crispasem de tot. Jetul ce rivaliza la inceput cu Amazonul se transformase intr-o picureala de aia ca de pe strasina casei dupa o ploaie rece de vara.

Tipul termina treaba, se incheie tacticos la slit, se mai uita o data sagalnic spre mine si dadu din mana a lehamite. Credeam in sinea mea ca am scapat. Ei bine, nici pe departe. Monstrul se aseza exact la chiuveta din spatele meu si incepu un proces migalos de aranjare. Il vedeam clar in oglinda. Se spala pe maini, isi dadu cu mana uda prin par intr-o incercare nereusita de a-si face freza, se mai spala o data pe maini, pesemne avea parul murdar, si se aseza linistit in fata uscatorului de maini. Brusc, am executat o rotire spre stanga sa ies din campul lui vizual, cand am simtit ca imi vibreaza ceva in pantaloni. Primisem un sms. Scot telefonul cu mana dreapta,il tin in jos si ma uit sa vad cine ce voia, cand il aud pe tip: " Bine bah, dupa ce ca nu ti-o vezi, acuma ti-o si pozezi". Picureala se opri gatuita de emotie. Era prea mult pentru mine.

Dupa aproximativ 5 minute si 22 de secunde ieseam infrant afara din toaleta. Paseam asa, leganat, tip fetele de la Capalna. Am trecut pe langa masa tovarasilor mei,bolborosind cateva cuvinte de neinteles si m-am indreptat cu capul plecat spre casa.

De atunci nu am mai folosit niciodata pisoarul, nu am mai baut mai mult de 3 beri una dupa alta si am inceput sa urasc vara...Vara, anotimpul acela cand....

duminică, 6 martie 2011

The footballer's Speech

Ar fi trebuit sa ma fac fotbalist. Nu pentru ca as fi vreun mare talent. Sunt asa, sa zicem, de nivel mediu. De alergat nu prea alerg, cand eram mic imi placea sa stau in fata, “la pomana” cum se zice. Intre timp nu s-a schimbat nimic in acest sens. Nu vreau sa ma fi facut fotbalist nici pentru banii multi, masinile scumpe, casele de vis si femeile bune si proaste ce graviteaza in jurul lor. Nicidecum.
Mi-ar fi placut la nebunie sa fiu fotbalist ca sa dau interviuri la TV. O, daaaa ! Nu stiu daca ati fost atenti la aceste momente esentiale din viata unui fotbalist roman: interviurile. Eu le studiez atent de ceva vreme si, sincer, sunt fascinat. Este o intreaga filosofie de viata cuprinsa in cele cateva vorbe abia articulate de jucator, un fluviu de intelepciune ce se revarsa din gura acestuia direct in urechile noastre avide de absolut. Si culmea, toti, dar absolut toti, fara exceptie, spun aceleasi lucruri de parca sunt toti reprezentantii acelorasi curente de gandire. Dar sa nu anticipam si sa ne aplecam putin asupra studiului acestui fenomen: discursul fotbalistului roman.
“Dorinta mea cea mai mare este de a imbraca tricoul primei reprezentative si, evident, de a prinde un contract avantajos afara”.
Fotbalistul roman este in primul rand un reprezentant al curentului patriotismului nehotarat. Asta deoarece fiecare din ei are in cariera doua obiective majore: acela de a juca pentru echipa nationala si a evolua la un club in strainatate. Numit popular si curentul “cu curu’n doua luntre” sau “ si cu … si cu sufletu-n Rai “ ( din ratiuni de excesiva decenta nu am putut reproduce exact expresia ). Toti, de la primele interviuri afirma acest lucru, iar intr-o proportie covarsitoare esueaza lamentabil.
“Important nu este ca eu sa inscriu, important e sa castige echipa”
Un principiu care explica, in mare, esecul pe linie al echipelor romanesti. Daca niciun fotbalist, fie el atacant, fundas, mijlocas, nu considera important sa inscrie, cu siguranta nu o va face. Atunci ramane totul in sarcina portarului. Da, dar portarul tre sa apere. Aflat intr-o mare dilema, acesta din urma nu e in stare sa faca bine nimic din cele doua. Din cele de mai sus se nasc doua afirmatii – standard, ambele halucinante :
“ Adversarii si-au dorit mai mult victoria” si “ Daca reuseam sa inscriem mai mult decat ei, poate castigam” ( a se remarca faptul ca si in acest ultim caz exista inca o urma de indoiala). Dar cum sa inscrii daca nu consideri important asta?
Teoria mega evoutionismului e sustinuta de afirmatia : “ Fotbalul a evoluat, nu mai exista echipe mici”. Rezulta ca exista numai echipe mari si foarte mari. Andorra, Luxemburg si Papua Noua Guinee au devenit in ultimii ani superputeri, iata explicatia faptului ca de multa vreme nu mai batem pe nimeni.
Cu toate acestea, inaintea fiecarui meci, bravii nostri jucatori se incurajeaza citind tratate de biologie aplicata si concluzionand cu un aer doct: “Si ei ( adversarii) au tot doua maini si doua picioare”. Mai, sa fie, total neasteptat. Dar ce e si mai neasteptat abia acum urmeaza. Bravii reprezentanti ai truismului strato – sferic afirma cu nonsalanta cum ca, vezi Doamne: “ Mingea e rotunda”. Dupa meci se revine, aproape de fiecare data, la afirmatia din alineatul anterior.
Cei care la micul dejun isi arunca privirea prin tabelul lui Mendeleev sunt convinsi de faptul ca : “primul gol ne-a turnat plumb in picioare”. La fel al doilea, al treilea… Cu atata plumb in picioare nu e de mirare ca abia se deplaseaza pe teren. Jucatorul roman nu este lent de fel, doar golurile primite il ingreuneaza .
“Am primit primul gol prea repede” sau “ Am primit gol in cel mai nepotrivit moment”, de parca exista vreun moment propice primirii golului, sunt alte doua afirmatii demne de luat in seama.Ambele sunt in stransa legatura cu aia cu plumbul, de mai sus. Fotbalistul roman are cel putin 4 momente nepotrivite pentru a incasa gol: in primele minute ale celor doua reprize ca si in ultimele minute ale acestora .Intelegem de aici ca, primite in afara intervalelor de mai sus, golurile sunt chiar izbavitoare ?
Pe final aflam ca “Publicul a fost al 12-lea jucator”. Cand aceiasi oameni din tribuna il injura cu patos, publicul devine “ un grup de nesimtiti, betivi, care vin la stadion sa isi verse frustrarile”. Curat liber-schimbism, monser !
In eterna cautare a absolutului, fotbalistul roman este un intreg compendiu de maxime si cugetari in fata caruia noi, profanii care nu reusim sa intelegem ca “ Meciul se termina odata cu ultimul fluier al arbitrului “, nu putem decat sa ne scoatem palaria si sa facem o reverenta.

“M..e Dica “